Psihodescoperiri

Melancolia de după vacanță, de ce e tristă revenirea la rutină

După o vacanță binemeritată, în care am explorat mări, munți, diferite culturi și, cu siguranță, gusturi delicioase, mă pregătesc, probabil ca mulți dintre voi, să mă întorc la programul obișnuit, care implică, desigur, și practica de cabinet.

Treptat, încep să trec de la zilele lente și lipsite de program, în care adesea am simțit un echilibru pur și o motivație aparte, care făceau ca vocea din capul meu să strige: „Viața e minunată“, la viața din cabinet, care implică, pe lângă ședințele de psihoterapie și programări, mail-uri, reprogramări, proiecte, articole de scris. Practic, o listă lungă de sarcini. Iar asta mă face să trăiesc o ușoară senzație de melancolie de după vacanță (post-vacation blues).

Da, ai citit bine, melancolia post-vacanță este un lucru real și mulți dintre noi resimt această stare când se termină un weekend prelungit sau o vacanță. Este acel sentiment de tristețe, combinat cu o ușoară anxietate, pe care-l trăiești când se încheie o perioadă bună din viața ta.

Melancolia post-vacanță este o stare reală

La o căutare rapidă, vei descoperi o mulțime de informații despre melancolia post-vacanță, deși cauzele ei variază, în funcție de surse. Unele o definesc ca fiind dezamăgirea revenirii la rutină, odată cu revenirea acasă. Altele pun starea de melancolie pe seama presiunii așteptărilor cu care vin la pachet călătoriile, în general. Alții au subliniat lipsa unei planificări prealabile pentru reintrarea în rutină și reîntoarcerea la viața „normală“.

Dar terapeutul din mine a avut nevoie de explicații bazate pe studii și cercetări de specialitate, chiar dacă starea de melancolie post-vacanță nu este un diagnostic în sine. Iar cea mai solidă explicație a ceea ce trăim în această perioadă a venit din zona medicală, care descrie această stare ca fiind perioada de după vacanță, cu o durată cuprinsă între trei zile și două săptămâni, în care cineva trăiește sentimente de anxietate, tristețe, dezamăgire, dificultate de concentrare, motivație scăzută, iritabilitate sau oboseală. Traducând toate aceste (posibile) simptome în propriile cuvinte, acele gânduri de „N-am niciun chef!“, „De ce trebuie să fac toate lucrurile astea?“ și chiar acel „Uhhh“ sau „Bleah“. Îți sună cunoscut?

Comparația, „hoțul“ bucuriei de a trăi în momentul prezent

Acum, că am formulat o posibilă definiție, ne putem concentra asupra cauzelor. Ei bine, o mare parte din cercetările care se învârt în jurul melancoliei post-vacanță se bazează pe ideea de așteptare și anticipare. Cu alte cuvinte, punem atât de multă presiune pe oportunitatea noastră de a călători, încât ne supraestimăm experiența. La final, tânjim după o altă escapadă, rămânând nepregătiți pentru revenirea la rutina de acasă.

Pentru că nu mi s-au părut suficient de convingătoare aceste explicații, am lăsat studiile deoparte și am reflectat pe marginea acestui subiect, reflecții care m-au condus către concluzia că este vorba, de fapt, despre satisfacția și bucuria de a trăi.

În vacanță, fie că este vorba de o călătorie lungă sau de un weekend prelungit, avem timp și spațiu pentru a ne satisface mai bine nevoile personale. Acest tip de conștientizare este sănătos, dar ne poate determina să comparăm starea (minunată!) din vacanță cu ceea ce simțim (stres!), în timpul rutinei noastre obișnuite (serviciu-casă). Această comparație poate duce la o dispoziție proastă, atunci când revenim acasă.

Din această perspectivă, totul devine mai clar legat de melancolia post-vacanță: nu suntem mulțumiți de rutina noastră cotidiană. De fapt, ceea ce avem nevoie este să trăim mai multă satisfacție și bucurie în viața de zi de zi.

Acum, că am făcut puțină lumină în legătură cu acest subiect, te invit la o serie de #PsihoDescoperiri practice despre cum ne poate îmbogăți viața această melancolie post-vacanță.

1. Integrează distracția și satisfacția

Vacanța oferă și timp pentru auto-reflecție, pe care-l poți folosi pentru a identifica schimbările pe care dorești să le faci în viața de zi cu zi, atunci când te întoarci acasă. Dacă te simți mai odihnit(ă) în vacanță, de exemplu, poate că somnul ar trebui să fie o prioritate când revii acasă. Îți place să mergi cu bicicleta în vacanță? Adaugă excursii regulate de weekend sau un mic traseu în oraș, la final de zi, în programul tău obișnuit.

De exemplu, eu mi-am dat seama cât de mult îmi place să fac scrapbooking (n. red, un fel de album cu amintiri, care cuprinde, pe lângă imagini, tipărituri, autocolante, panglici, decorațiuni din lemn). Așa că intenționez să introduc în rutina mea săptămânală momente în care să bricolez, să caut inspirație sau, în pauzele de cabinet, să dau o fugă până la magazinele de specialitate din zonă. Este ceva ce aștept cu nerăbdare și ce poate menține acel sentiment de satisfacție, distracție și bucurie într-o săptămână obișnuită.

Te poate ajuta, în identificarea activităților, următoarea întrebare: „Ce pot face în viața mea de zi cu zi astfel încât să semene cât mai mult posibil cu vacanța sau cu sentimentele trăite acolo?“.

2. Revizitează-ți valorile

Lipsa entuziasmului la întoarcerea la „realitate“ poate fi o bună invitație la a-ți revizita valorile: concentrându-te asupra lucrurilor pe care le consideri importante, poți ajunge, în cele din urmă, mai fericit(ă). Valorile tale pot fi ceva foarte general, cum ar fi prietenia, sau ceva mai specific, cum ar fi timpul de calitate petrecut cu prietenii. De asemenea, pot fi o trăsătură sau un sentiment, cum ar fi autenticitatea sau generozitatea.

Așadar, atunci când te simți prost că nu locuiești într-un hotel de cinci stele, alcătuiește o listă cu lucrurile cele mai importante pentru tine. Apoi, gândește-te cum poți integra mai multe dintre ele în viața ta și cum le poți prioritiza.

3. Clasica, dar eficienta validare

Amintește-ți că este în regulă să simți această melancolie post-vacanță. Nu este nevoie să-ți lași emoțiile deoparte sau să te prefaci că totul este în regulă. Acordă-ți un moment pentru a-ți numi emoțiile, fie că este vorba de tristețe, epuizare, stres sau toate cele de mai sus. Uneori, simpla recunoaștere a modului în care te simți poate face ca sentimentele să fie mai puțin copleșitoare.

Ai putea încerca, de asemenea, să scrii în jurnal despre ce te preocupă sau să vorbești cu cineva în care ai încredere. Spunând asta cu voce tare, îți poți procesa emoțiile mai ușor.

Publicat inițial pe Pagina de Psihologie.